am început să mă plimb
casele sunt mai noi
oamenii din ele mai
posibili iar eu adun frunze
de pe jos până tocesc unghiile
eu schimb ce s-a luat cu ce încă
nu..și frunzele se tot adună
am început să mă schimb
orele zboară fără sărutări
brațele dor de lipsa ta
totul se consumă și cineva
nu știu cine sau de unde
rotește tot acest glob pe
o unghie tocită
ca și cum toate frunzele
ar fi prinse într-o tornadă
a salcâmilor dezbrăcați
și a iubirii mele împodobite
cu mult prea multe
rădăcini uscate
mult prea mulți
muguri însetați
...
și totul se tot adună
