este la o mătase distanță
senzația mătăsoasă de a fi fir fluture sau cocon
eu nici aur nici mătase nici certitudine nu am copilărit
chiar și amintirea că am fost nu mă ajută să fiu
dar cunosc mult mult
mai mult decât realitatea m-a învățat să recunosc
.
oamenii nu sunt un plural sau secundar
nu suntem doar ceea ce ne aduce împreună și
nu suntem aici pentru că nu găsim căutarea
ghicitoarea de a te uita înspre cer șidacăainoroc e noapte
nu se rezolvă prin retină lafelcumnicisomnulveșnic nu odihnește
.
sunt cel puțin doi străini pe care aș vrea să îi înstrăinez de sine
este o fată la kilometri puțini și kilofete ce au fost puțin mai mult
sunt singur și nu trebuie să inventez decât nebunia de a nu mai fi
cu podul palmei sau călcâiul am atins și eu lucruri scumpefrumoasedelicate
și sângeram fără să știu să lăcrimez alergamfărăsărespir
.
ahda
e ușor să te pierzi dar nutetemedefragmente
pe mine de exemplu m-au distrustoțiceicaremăcunosc
cred că și eu pe ei
.
..
mai este cel puțin un străin pe care trebuie să îl iubesc
probabil pe mineîntâi
mai este ofatăfațăfemeieaproapedetotcevoifi
probabil curând
mai este și luna mai și luna de pe cer și un infinit
de probabilități ce nu vor ajuta să fim mai mult
decât ce știm deja:
"în primul rând iubire."
