cel mai de temut tumult

astăzi e ultima zi în care scriu liber
ultima în care sunt prea gras de la sportul
suferințelor
ultimul răcnet sub care mă chinui și încerc
cu glezna scrântită de povara sensurilor
să merg fără să mă împiedic de mine

de mâine iar o să vreau să iubesc și ochii
or să vrea să îți iubească cerul senin
mă voi începe din nou cu bazele răsturnate
și săgețile înaintate în pântecul tău imaginând
copilul înainte de martir și petalele înainte de
tulpini voi fi iar gri doar când sunt fără de culoare
voi vrea să ung ci nu să-mpung ceea ce doare
mă voi găsi din nou mai vindecat ca altă dat'
și liric iar naiv și nesătul voi fi
gândind la misterioșii ochi trandafirii

ai cui ar fi?
îi voi găsi?
dar stai, nu mă amăgi
că azi nu-i mâine și
încă nu-i bine
deci iară cred că îmi vei spune:
"decât să mă iubești pe mine
mai bine te iubești pe tine"

vai tu, piesă lipsă din mine desprinsă...
de câte ori m-agăți pe-aceeași pistă...
iar intru-n căutare de-aceea care
știe că doar sufletul nu moare
care la fel ca mine știe și nu contează
ea ce înăuntru-și plutește și vibrează
ea care mi-a spus "tu nu exiști"
"mintea ta vindecă salcâmii"
"e greu cu tine, ești prea greu"
"ești altceva, nu știu ce ești"


deci spune-mi tu încă o dată
orice dilemă-ntortocheată
și îmi voi spune în mod barbar
"nici tu nu ai avut habar
să închizi ochii planetar
să simți instinctul spiritual
de-a fi un tot nearbitrar
de-a contopi un corp un sânge
un pisc de plâns prin neajungeri
de a zbiera-n sărutul nostru
că avem rost și fără rosturi
am fi putut fi un refren
o uitare sau un îndemn
o răzvrătire-mpotriva lumii
a condiționărilor minciunii
...nici tu pare-se nu știi la fel
de intens ca mine că nimic nu-i azi
nimic nu-i mâine și poate
trece poate vine dar nu se întinde
pe pâine se întinde pe tine pe mine
dar în fine nici tu nu știi la fel ca mine
că viața nu contează în sine
și tot ce poți să faci mai mult
e să fii cel mai de temut tumult
să fii acel sâmbure de adevăr
să cauți a deveni nu doar
a fi și a trăi...căci asta-nseamnă a iubi
dar ce-ți zic ție, ai fugit
și iată mâine a venit...
scuză-mă,
amuză-mă și
muză-mă
următoare încercare
într-o neîntâmplătoare
metafizică-ce-nu-doare:
caut iubire, caut ceea
ce
nu
moare."