miercuri, 20 mai 2020

2010+

nu am mai dormit de zeci de ore
inauntru pe undeva pe langa tampla stanga
puseu - nod narativ - biotop de poeti mai buni ca mine
...parca isi ating senzatiile cum ating eu cafeaua cu limba
ca sa stiu ca e "numai buna" (cana poate fi fierbinte, lichidul nu)

imi e sete si sunt inconjurat de gunoaie
fara apa fara hrana fara tigari chiar
fara ca viata sa fie mai frumoasa dupa
v-am citit si m-am simtit ca atunci cand
m-am pierdut prin bucuresti si pierdut am ramas
neintreband pe nimeni de nimic

lumea voastra e clar mai bogata
orice ar insemna asta
sensul cuvintelor nu e doar verde
funia de care va spanzurati se leaga singura
si contratimpul estetic nu lipseste pe nimeni de nimic
...felia de sex = straniu, recognoscibil, fatidic

nebunia asta - sa nu se mai termine
raman atarnat de voi si de poezii
ca o fabrica ce produce acelasi produs
unul singur ce nu se stie cand e gata
~in afara mea - intuneric vintage
si multe semnale de alarma~

va multumesc pentru insomnie
va inteleg titlul - dar nu si dilema
&sunt din ce in ce mai sigur
ca nu se poate fara voi
nu se poate fara sa tremur de frica
no more pit stops for me

daca vreo "concluzie" ar putea vorbi
prin voi - din voi - inspre mine
s-ar incorseta drept un experiment un exemplar
o unealta a disperarii umane si nu numai
...vad si in acelasi timp ma ocoleste tangential
aceasta "concluzie" linistita si libera:
nu mai cauta sa fii om te-ai pipait deja pe verso
oricum nu (mai) exista oameni
.suntem - si parca undeva am plans si eu -
muritori prin excelenta

Un comentariu:

  1. cum sa ma mai atarn eu de tine? nu mai am cui sa trimit unicorni -- niciun muritor prin excelenta.

    RăspundețiȘtergere