gaşca de cerşetori e sub zodia otrăvurilor
floarea defăimată nu ştie să vorbească
cântăm seminţele de apă sărată pe
portativul carne fragedă de puberă
se aud huiduind merg împleticit
câte perdele peste lumânări atâtea
semne de recunoştinţă pentru corăbiile
apocaliptice aş vrea să plec numără-mi
bucăţile de sânge să simt preoteasa
sărutându-mă prin stigme ce apă
curată mi-ai dat să beau ritualul
e complet nu mai am mâini şi picioare
doar fum embrion am devenit
embrion verzui şi melancolic
nu e vina cerşetorilor dar acum
boii de ceară se aprind şi se sting
de la vânt şi linişte apoi magie şi
amnezie m-au supărat zăcămintele de
metropolă unde e aiuritul de Satan
unde e imnul pentru atotsfâşietor
tăciunele amărui al mormântului femeii
îl găsesc doar navigatorii de la poalele
turnului Babel eu sunt agresorul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu