ce toarnă limite-n busolă
mult mă pierd dar nu mă uit
cum alții văd doar să se vadă
mereu în spate așa se simte
chiar și când curg mai mult visez
sub mine stau cele-ncă treze
dar când mă mișc trag plumb sub piele
din verde negru din soare ceață
cât cald îmi este în fulgul duh
cine-a căzut din nou și cine
mă va hrăni cu Timp de lut?
pipernicit în centrul haos
atât de imposibil rupt
eu când mă duc spre mine iarăși
nu mă privesc nu mă mai uit
oprește-mă juma' de zeamă
când zbor mă doare fiindcă pot
strivit de slăbiciunea lumii
scot începuturi de cărunt
o primăvară două trei și chiar
mănunchiul de greșeli ce nu
dau greș te-aleg s-alegi...
sunt doar idei, sunt doar idei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu