Iată-ne întorşi printre grămezile de nimic
Oniric nu te-am mai dorit de mult nu mai
Am nimic de pierdut sau câştigat vreau să
Ne minţim că suntem prostul şi proasta
Ajută-mă să îţi spun totul cum ar fi
Să mor eu s-au pierdut corbii printre coastele
Aliatului meu monstrul din oglindă m-a
Lovit deodată candelabrul din castelul de
Utopie şi fantezie sunt aşa de slab încât
Tu şi turmele de priviri sunteţi tăcute
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu